Mai avem timp de vise? Ne bucurăm de ele? Ţinem neapărat să devină realitate? Ne mobilizează visele? Cât îndrăznim în visele noastre? Noi cuprindem visul, sau visul ne cuprinde pe no?.....şi încă 1001 întrebări, aşteptând cam tot atâtea răspunsuri... Câteodată ni se pare că visul cel mai frumos ne părăseşte...Ni se pare... Eu cred că raţiunea de a exista a visului este să fie mereu prezent aproape de fiinţa noastră... Prin vise ne arătăm dorul nostru de mai bine, de mai frumos, de mai ca în Cer... Necazul meu e că visele mele au prea multe detalii...Sunt adevărate scenarii care îşi aşteaptă punerea în ,,scena" vieţii... Încă de când eram adolescentă m-au fermecat şi mi-au dat speranţă două versuri dintr-o poezie de fr Traian Dorz: ,,Ce minunat mi-a fost cu Tine tot lungul drum călătorit, ca-n dimineţile senine trăirea unui vis dorit!" E minunat să trăieşti împlinirea unui vis dorit într-o dimineaţă senină! E clar!!! Sunt o visătoare...Visez tot ceea ce pare imposibil...relaţii armonioase între toţi oamenii...creştini autentici purtători de Hristos...pace peste tot...flori...soare...curcubeu...îngeraşi...oameni zâmbind sincer...Visez Iubirea ,,la ea Acasă"... Visez mereu...şi uneori ,,ajut" la împlinirea visului...Oare greşesc?! ,,Doar cât de sus ajung, pot să cresc, Doar cât de departe caut, pot să merg, Doar cât de adânc privesc, pot să văd, Doar cât de mult visez, pot să fiu."

visele sunt tot ce mia ramas de la tn lumina amintirilor s-a stins vad lumina-ntunericului iubiri noastre
XXXXvad motivul sa te iubesc mai mult caci nici distanti nici strainii,nu ma fc sa te uit
XXXXXdesi sunt aici departe-n noapte
iar tu acolo-n lume fara mn
sa sti c ainima-mi amarnic plange
amarnic ai e dor de tn
dar zilele trec si noptile se scurg in lumea mea pustie
si doar sperantza ca poate-ai sa vii mai are fortza sa ma-nvie
te iubecs si vreau sa sti u esti tot pt mn stau si ma gandesc ce mas fc fara tin ete iuibecs mult costi meu te iubecs enorm de mult

vreau sa sti ac te iubsc u esty tot ce imi doresc